Pentru un hotel de trei sau patru stele, alegerea dintre sifon, percale, damasc și satin de bumbac se face după gramaj, după felul în care țesătura trece prin spălătorie și după munca de la calandru, nu după fotografia din catalog. Percalul și damascul acoperă de obicei camerele standard, sifonul se potrivește rotației mari, iar satinul rămâne pentru camerele superioare.
Comparația de mai jos pornește de la valorile publicate de Brodank, producător de textile hoteliere cu atelier în Comarnic, județul Prahova, care croiește, coase și brodează în regie proprie și vinde direct unităților de cazare. Managerul care își reînnoiește stocul primește astfel un set de repere măsurabile, pe care le poate confrunta cu ce se întâmplă zi de zi în propria spălătorie.
Același bumbac, patru țesături diferite
Toate cele patru variante sunt din bumbac 100%. Ce le deosebește este modul de țesere și gramajul, adică masa unui metru pătrat de material. Un gramaj mai mare înseamnă mai mult fir pe aceeași suprafață: țesătura capătă corp și se uzează mai greu, dar reține mai multă apă și cere mai mult timp la uscare. Pe pagina producătorului, intervalele sunt următoarele:
- sifon (poplin): 110–125 g/mp;
- percale: 130–145 g/mp;
- damasc, cu model țesut: 145–175 g/mp;
- satin de bumbac: 150–180 g/mp.
Diferențele par mici pe hârtie. Înmulțite însă cu zeci de paturi și cu sute de cicluri de spălare, ele decid cât stă uscătorul în funcțiune, câte ore lucrează calandrul și la ce interval ajunge un set la casare.
Sifonul: rapid în spălătorie, cu o durată mai scurtă
Sifonul este țesătura subțire a grupului. Se usucă repede și trece ușor prin calandru, două calități care contează acolo unde aceleași cearceafuri trebuie să ajungă înapoi pe pat în aceeași zi. Reversul apare în timp: după aproximativ 100 de cicluri la 60 °C, materialul se subțiază vizibil. Din acest motiv, sifonul este indicat pensiunilor, hostelurilor și unităților cu rotație foarte mare, unde viteza de procesare cântărește mai mult decât durata fiecărui set. Un hotel de trei stele cu grad ridicat de ocupare și cu o spălătorie mică îl poate lua în calcul tocmai pentru că eliberează repede utilajele.
Percalul: mat și răcoros, dar pretențios la călcat
Percalul are o suprafață mată și lasă la atingere o senzație răcoroasă, un avantaj în camerele de pe litoral, în lunile de vară. Țesătura este densă și își păstrează structura și după 100 de spălări. Orientativ, potrivit site-ului, lenjeria de percale trece de 150–200 de spălări industriale, o estimare care depinde de felul în care lucrează fiecare spălătorie și care nu trebuie citită ca o promisiune.
Partea mai pretențioasă ține de finisare. Percalul se șifonează mai mult decât damascul și cere un călcat făcut corect, cu lenjeria scoasă din uscător la umiditatea potrivită. O unitate fără calandru sau cu puțin personal la călcat va simți diferența în fiecare zi de vârf.
Damascul: un singur tip de lenjerie pentru toate camerele
La damasc, modelul este țesut în material, nu imprimat, deci nu se decolorează odată cu spălările. Țesătura are corp și iartă micile scăpări de la călcat: o cută rămasă se pierde în desen, pe când pe o pânză uni ar sări în ochi. Fiind mai dens, damascul stă mai mult la uscător, lucru care trebuie pus în balanță cu capacitatea utilajelor. Brodank îl recomandă atunci când unitatea vrea un singur tip de lenjerie pentru toate camerele, ceea ce simplifică stocul, sortarea și reaprovizionarea. Pentru un hotel de trei sau patru stele cu personal de spălătorie care se schimbă des, o singură țesătură înseamnă și o singură procedură de învățat.
Satinul de bumbac: stoc separat pentru camerele superioare
Satinul de bumbac se recunoaște după luciul fin și după căderea grea a materialului. Se spală la 60 °C și cere o albire cu clor redus, ceea ce îl scoate din rutina albelor obișnuite. Recomandarea este un stoc separat, folosit doar pentru camerele superioare și pentru apartamente. Într-un hotel de patru stele, asta presupune un raft distinct în magazie, o etichetare clară și o procedură de spălare pe care tot personalul o cunoaște. Altfel, seturile ajung amestecate cu restul lenjeriei și sunt tratate greșit.
Ce temperaturi suportă fiecare țesătură
Albele uni din sifon, percale și damasc suportă 90 °C. Asta nu înseamnă că temperatura maximă devine regulă: spălarea curentă recomandată este la 60 °C, iar treapta de 90 °C rămâne o rezervă pentru situațiile care o cer. Satinul se oprește la 60 °C. Un manager care știe că protocolul unității sale impune des temperaturi ridicate are, din start, un motiv să restrângă satinul la un număr mic de camere.
Cum se ia decizia: cicluri până la casare și o spălare de probă
Comparația corectă între țesături nu se face la valoarea de achiziție a unui set, ci la costul lui pe an. Calculul este simplu: valoarea setului se împarte la numărul realist de cicluri pe care îl va face până la casare, în condițiile reale ale spălătoriei. O țesătură care rezistă mai mult poate ieși mai avantajoasă chiar dacă pornește de la o valoare mai mare, la fel cum una subțire își poate justifica locul prin timpul câștigat la uscare.
Înainte de comandă, pașii rezonabili sunt aceștia:
- se cer mostre din țesăturile luate în calcul, pe care atelierul le trimite la cerere;
- mostrele trec printr-o spălare de probă în spălătoria proprie, cu detergentul, temperatura și utilajele folosite zilnic;
- se notează cum arată fiecare după uscare și după călcat și cât a durat procesarea;
- se stabilește stocul, pornind de la regula de trei seturi pe pat (unul pe pat, unul la spălătorie, unul în magazie) sau de patru, dacă spălătoria este externalizată.
Pagina producătorului despre lenjerii de pat pentru hotel din bumbac prezintă țesăturile, gramajele și dimensiunile disponibile. Potrivit site-ului Brodank, gama curentă se poate comanda de la circa 10 seturi, iar fișa tehnică a fiecărei comenzi se păstrează, astfel încât o completare făcută mai târziu să fie identică cu lotul inițial. Pentru un hotel care își schimbă stocul în etape, amănuntul contează: seturile noi și cele vechi ajung pe aceleași paturi și trebuie să arate la fel.
